Reteaua hidrografica

Râul Doftana traversează localitatea in lung. Izvorand din munţii Gârbovei el parcurge o distanta de cea. 50 km pana la confluenta cu râul Prahova, spre sud de Campina. Pe acest traseu, Doftana isi sapa albia in munţii Baiului si Badile primind o seama de afluenţi, incepand de la izvor, pe stânga Negrasul, Cucioaia, Mogosoaia, Ermeneasa, Ghimpoasa, Valea lui Vladisor, Paltinoasa si Purcaru.
Pe dreapta isi aduc apele : Musita, Orjogoaia, Prislopul, Floreiul, Bradeasa si Secaria.
Este de la sine înţeles ca bazinul hidrografic al Doftanei prezintă o importanta vitala pentru locuitorii comunei, iar in plus, constituie si principala sursa de alimentare cu apa a judeţului Prahova.
Cu intreaga sa reţea de afluenţi, râul Doftana beneficiază de o apa socotita de prima calitate; puritatea ei este unanim apreciata de turiştii ce se abat prin Valea Doftanei, protejata climatic de braul muntos din jur, larg deschisa si însorita, cu o temperatura moderata in orice anotimp. De aici decurg interesante posibilităţi de inscriere a Văii Doftanei intre traseele turistice.
Prezintă intr-adevar atracţie depresiunea Tesila - Traisteni, in care şerpuieşte involburata apa râului, numeroasele izvoare si fântâni răcoritoare in miez de vara pajiştile, ademenitoare prin verdeaţa lor din grădini si livezi, aerul ozonat, specific locului. Numai câteva zile de vacanta in mediul robust din Valea Doftanei -veritabil liman de linişte si reconfortare - au un miraculos efect asupra organismelor slăbite, obosite de incordarea muncii fizice si intelectuale.

Cadrul istoric al comunei Valea Doftanei

Câmpina lui Grigorescu si Haşdeu se afla la răscruce de drumuri. Din ea pleacă in direcţia nord o sosea ce şerpuieşte pe valea apei Doftana. După ce laşa in urma colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega si cheile Brebului, valea se îngustează, căpătând frumuseţi montane desăvârşite.înainte de intrarea in localitatea Valea Doftanei, apele râului au fost zăgăzuite prin construcţia barajului de la Paltinu, formând un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu " o mica mare montana" - zona turistica de mare atracţie.
Cele peste 2.800 de gospodarii ale localităţii (cca. 7.000 locuitori) sunt înşirate ca o salba pe terasele in trepte de o parte si de alta a râului si afluenţilor sai, pe direcţia de curgere nord-sud.
Valea Doftanei este atestata documentar in prima jumătate a secolului al XVI-lea in timpul domniei lui Radu Paise ( 1535 - 1545 ) cu satele Tesila si Traisteni.
Prin hrisoave domneşti, acele localităţi devin dependente de mănăstirile Mărgineni si Sinaia.
Cu siguranţa, vechimea acestor colectivităţi umane este cu mult mai mare, fapt dovedit de existenta unor urme de viata materiala si spirituala ce pot fi încadrate in societatea medievala timpurie.
Istoria confirma ca in secolele XVII - XVIII, romanii din Tara Barsei si din zona Sibiului, nemaiputand suporta persecuţiile autorităţilor austro-ungare au luat drumul bejeniei, trecând la sud de Carpati in Tara Romaneasca, prin pasul Predelus, stabilindu-se pe Valea Doftanei in satele Tesila si Traisteni.
Factorii de mediu au fost hotaratori in constituirea primelor aşezări umane in acest spaţiu. La adăpostul pădurilor si in apropierea apelor, oamenii si-au inaltat locuinţe grupate in cătune. Se ocupau cu pastoritul si munca la pădure, activităţi ce s-au transmis urmaşilor.